Dan Podaru01
IALCO DEI FALCHI BIANCHI ( ALCO ) 2003-2012
04
Astazi va sugerez sa cautati si sa cumparati trei carti foarte importante pentru cunoasterea rasei dog argentinian. Eu mi le-am cumparat cand am fost in Italia, dar se gasesc si in librarii online. Toate trei sunt importante si prezinta in detaliu aspecte utile pentru un crescator de caini, insa pentru mine cea mai importanta (recunosc ca sunt subiectiv) este cea scrisa de marele crescator Serafino Bueti, care mi-a daruit cartea cu dedicatie.
Poate va veti intreba de ce toate aceste carti sunt in limba italiana? Iar eu va voi raspunde: pentru ca italienii iubesc cainii, avand o activitate chinologica foarte dezvoltata, fapt ce le-a permis sa devina numarul 1 sau 2 in cresterea anumitor rase in Europa, si poate chiar in lume.
Il Dogo Argentino - Serafino Bueti
Dedicatie pentru Dan de la Serafino Bueti
Il Dogo Argentino - Paolo Vianini
Il Dogo Argentino - Candida Pialorsi Falsina e Giovanni Falsina
20
Articol de Sorin DRAGOMIR si Dan PODARU
Creat in Argentina pentru vanatoarea de mistret si puma, Dogul Argentinian a sosit in Europa cu faima unui caine agresiv si feroce. In realitate, el este complet diferit de aceasta imagine si, in cadrul acestui articol, vom incerca sa va convingem ca asa stau lucrurile.
Cu siguranta ca acest caine nu este lipsit de personalitate, insa el poate fi in acelasi timp un paznic de temut si un prieten atasat si devotat familiei, inclusiv copiilor. Nu exista caini ucigasi, ci doar stapani iresponsabili. Randurile urmatoare speram ca vor constitui o dovada a faptului ca un Dog Argentian bine crescut si educat este un caine echilibrat.
Istoric
In ultima perioada au aparut diverse scrieri referitoare la Dogul Argentinian, insa anumite aspecte si amanunte nu au fost prezentate pana acum. Asa cum se stie, Dogul Argentinian a luat nastere in Argentina, prin grija si pasiunea fratilor Antonio si Agustin Martinez. Fratii Martinez si-au dorit sa realizeze o noua rasa de caine care sa faca fata conditiilor specifice vanatorii din Argentina (o tara bogata in tinuturi salbatice si in vanat de talie mare). Trebuia creata o rasa care sa se poata lupta cu puma, cu porcul mistret si cu orice alt fel de vanat existent in pampasul argentinian. In vederea acestui scop, fratii Martinez au initiat o sustinuta munca de selectie si de incrucisare genetica a mai multor rase. Astfel, la crearea Dogului Argentinian au fost utilizate rasele: Bull terrier, Bulldog, Dog German, Boxer, Cainele de Pirinei, Irish Wolfhound, Perro de Pelea de Cordoba, Pointer, Mastiff, Dog de Bordeaux. Rasele mai sus amintite au fost combinate pentru a se obtine un caine puternic, inteligent, care sa aiba capacitatea de a vana singur sau in grup. Acesta trebuia sa fie de talie mare, de culoare alba, ideala pentru o mai buna vizibilitate in timpul vanatorii. Intelegand cat de importanta era talia acestui nou caine si faptul ca era nevoie de un exemplar canin masiv, care, insa, sa pastreze temperamentul cainilor Perro de Pelea (extrem de puternici si buni luptatori), fratii Martinez au hotarat imbunatatirea taliei noului caine prin incrucisarea cu Dogul German si Irish Wolfhound-ul. Bull terrier-ul si Cainele de Pirinei au fost folositi pentru fixarea culorii albe a blanii. Dogul German a imbunatatit talia, dar, in acelasi timp, a contribuit decisiv si la ameliorarea capului. Pointerul a adus cu sine imbunatatirea simtului olfactiv al noii rase, caracteristica indispensabila pentru un caine de vanatoare. Bulldogul a reusit sa transmita Dogului Argentinian o muscatura puternica si tenacitate in lupta.
In munca lor de selectie, fratii Martinez au facut si greseli, atunci cand au imperecheat un mascul de Bull terrier care a transmis puilor surditate sau atunci cand au folosit un Dog de Bordeaux, excelent din punct de vedere al caracterului, dar care a dat puilor o culoare galbuie a blanii. Nimic nu i-a oprit insa pe fratii Martinez, iar in anul 1928, Antonio Martinez a redactat primul standard al Dogului Argentinian. Un alt pas important in definirea rasei are loc in anul 1947, cand revista argentiniana “Diana” (in numarul 94/octombrie) a publicat standardul Dogului Argentinian. Timpul trece si, in anul 1964, Federatia Chinologica Argentiniana recunoaste rasa Dog Argentinian, iar in anul 1975 rasa este recunoscuta si de Federatia Chinologica Internationala. In Argentina, in anul 1969, la Cordoba se infiinteaza oficial Clubul Dogului Argentinian, iar presedinte de onoare este numit Agustin Nores Martinez. Clubul raporteaza o crestere semnificativa a numarului de exemplare, de la 18 caini inscrisi in anul 1969 la 1500 in anul 1971! In prezent, Dogul Argentinian este raspandit in intreaga lume. Italia este a doua tara, ca numar de exemplare, dupa Argentina, obtinand si rezultate impresionante.
In anul 1976, in Italia erau inscrisi doar 2 asemenea caini, pe cand astazi numarul lor a depasit cu mult cifra 1000.
Un temerar de incredere
Dogul Argentinian este un caine echilibrat si sigur pe sine. Alte caracteristici esentiale ale sale sunt inteligenta si, mai ales, curajul. Iar acesta din urma se datoreaza faptului ca prin vinele Dogului Argentinian curge sange de: Boxer, Dog German, Bull Terrier, Bulldog, Irish Wolfhound si, nu in ultimul rand, de Perro de Pelea, toti acesti caini fiind, la randul lor, deosebit de temerari. El este un excelent caine de paza si aparare care face fata, datorita taliei si musculaturii sale, aproape oricarui pericol. Pe deasupra, acesta este extrem de afectuos cu stapanul si cu familia in care traieste, sociabil si prietenos, atat timp cat acestia nu se afla in primejdie.
In ceea ce priveste echilibrul, urmariti un Dog Argentinian in cadrul unui concurs chinologic, unde se afla inconjurat de alti caini. El isi pastreaza cu usurinta calmul si nu va reactiona decat daca este provocat. Bine socializat, acest caine nu va avea reactii necontrolate.
Fiind un caine inteligent, Dogul Argentinian surprinde imediat inflexiunile vocii stapanului asa ca, pentru a te face inteles in fata acestuia, este nevoie doar de o voce ferma. Daca este bine educat si dresat, el poate face aproape orice i se cere, iar fata de cei mici manifesta o afectiune speciala. In Argentina circula chiar o legenda referitoare la celebrul Dog Argentinian KOB de la Pampas, vanator temut de puma si mistreti, care era cel mai bun prieten al copiilor din casa stapanului sau. Totusi, trebuie sa aveti grija, caci datorita statur ii sale impozante, cainele
ii poate accidenta din greseala pe micuti. El nu este doar docil, ci si “interesat” in acelasi timp, incercand, in permanenta, sa intre sub pielea stapanului.
Va urma …tot astazi
Ch. IALCO DEI FALCHI BIANCHI - DOG ARGENTINIAN
