Dan Podaru

stare idee creatie comunicare arta moda fotografie poezie advertising cultura

Stau si ma intreb cum a fost anul 2010…hmmm, greu de raspuns…

La inceputul lui 2010 aveam cel putin doua lucruri importante in plus, fata de inceputul lui 2011. O aveam pe Eva (cainele meu) si auzeam cu ambele urechi.

Astazi Eva nu mai este, iar urechea mea dreapta m-a parasit definitiv (doctorii au ajuns la concluzia ca mi-am pierdut brusc auzul in urma unui puseu de tensiune cauzat de stres). OK. Pana acum, prietenii imi spuneau ca sunt intr-o ureche…acum chiar sunt 🙂

2010 nu a fost un an oarecare, din punctul meu de vedere…am trait. Am plans, am ras, m-am bucurat, m-am intristat, am simtit…am scris. De altfel, la sfarsitul anului trecut, manuscrisul volumului meu de poezii a fost gata. Volumul se va intitula “Aproape dragoste” si va avea 2 parti. In prima  parte se regasesc 36 de poezii scrise in perioada 1986 – 2006, poezii ce pot fi citite si online pe www.danpodaru.ro. In cea de-a doua parte a volumului se regasesc 28 de poezii noi scrise anul trecut, grupate sub titlul “Tot aproape dragoste”. Volumul (de 96 de pagini) contine si fotografii realizate de prietenii mei, artistii Gabriel Boholt si Sergiu Mihaescu (carora le multumesc si pe aceasta cale, pentru sprijinul acordat).

Tot in 2010, am avut parte si de doua momente fericite, nasterea si botezul fiului prietenului meu Adrian Dumitru (caruia eu ii spun Adi Dezibel :)) – prietenii stiu de ce :), si nasterea “nepotului” meu, Gusetoiu Jr. (acum in varsta de 7 luni), alaturi de care am petrecut Anul Nou acum 3 zile.

In toamna lui 2010, m-am bucurat alaturi de studentii mei care au reusit (datorita rezultatelor pozitive) sa treaca de la taxa (plata studiilor) la buget (fara plata)…iar dupa ce m-am bucurat alaturi de ei, m-am intristat vazand ca, in momentul optarii pentru una din sectiile Jurnalism, Publicitate sau PR, unii dintre cei mai buni si pasionati de publicitate, au optat in mod subiectiv (treaba lor…) pentru PR sau Jurnalism.

Cu bune si cu rele viata merge inainte, si timpul…doar timpul…ne va demonstra daca 2010 a fost un an bun sau rau.

In final, pentru inceputul lui 2011, va dedic o melodie care pe mine ma defineste si va postez o imagine cu mine din momentul in care nu eram inca intr-o ureche :))

http://www.youtube.com/watch?v=T6ya7ZRlrEo

Dan & Friends - foto Gabi Boholt

http://www.antena1.ro/family-time/casa/raiul-animalelor-sau-iadul-stapanilor-113202.html

Iata ce comentariu am descoperit pe www.eva.ro, datand din 2009, referitor la Raiul Animalelor.

Marti, 29 iunie 2010, in ziua in care Eva (cainele meu) a murit, am dus-o pentru a fi incinerata la “Raiul Animalelor” (www.raiulanimalelor.ro).

In prealabil, prietena mea a sunat si a stabilit telefonic cu cei de acolo o programare pentru o incinerare individuala, la care sa si participam. In momentul in care am ajuns cu cainele la ei, cei de acolo mi-au confirmat urmatoarele: “Aveti o programare pentru incinerare individuala, sambata 3 iulie, la ora 15:00” . Mi-au explicat ca va fi prima incinerare, urmand ca alte incinerari colective sa se faca ulterior. Dupa ce am platit integral, in avans, costurile intregii operatiuni (750 ron), le-am spus: “Asadar ne vedem sambata la ora 15:00”, conform programarii facute telefonic si reconfirmate  prin tot ceea ce mi s-a spus mie in momentul in care am ajuns acolo. Ca o precizare foarte importanta, conform site-ului lor, PROGRAMAREA se face pentru participarea proprietarilor la incinerarea individuala (care costa mai mult decat cea colectiva). DOAR in cazul INCINERARII INDIVIDUALE este permisa participarea proprietarilor!!!!

CITITI CU ATENTIE CE S-A INTAMPLAT DE FAPT!!!

Sambata, 3 iulie, in momentul in care am ajuns (la ora 14:30) am intrat si am spus ca am venit pentru incinerarea Evei de la ora 15:00. Raspunsul a fost: “Incinerarea s-a facut la ora 12:00, ne pare rau” si mi s-a aratat urna sigilata pe care era scris EVA. SINCER AM CREZUT CA MOR!!!

Am iesit sa incerc sa ma linistesc, m-am intors si am intrebat (impreuna cu toti cei care ma insoteau, prieteni care au cunoscut-o si au iubit-o pe EVA , si si-au dorit sa isi ia un ultim ramas bun) cum a fost posibil si cum pot ei garanta faptul ca in urna afla cenusa cainelui meu. In primul moment, proprietarul afacerii a spus ca a fost o greseala si  ca din anumite motive a trebuit sa o incinereze la 12:00. Mi-a spus ca trebuie sa il cred pe cuvant ca in urna e cainele meu, ca alta dovada nu imi poate da.

SINCER SA FIU, EU IN CUVANTUL UNUIA CARE PRIMESTE UN SALARIU MINIM PE ECONOMIE (750 LEI) PENTRU INCINERAREA UNUI CAINE SI CARE FACE O PROGRAMARE PE CARE NU O RESPECTA NU AM CUM SA CRED. BA MAI MULT, IMI POT IMAGINA CA, DIN MOTIVE DE ECONOMIE, CAINELE MEU A FOST ARS LA COMUN CU ALTE ANIMALE. POATE CA NICI NU A FOST ARS SI A FOST ARUNCAT UNDEVA LA GROAPA DE  GUNOI, CA DOAR TRAIM IN ROMANIA!!! POT SA CONSIDER, IN ACEST CAZ, CA CEI DE LA RAIUL ANIMALELOR NU SUNT DOAR INCOMPETENTI, CI SI IMPOSTORI??

Pe scurt, am platit un serviciu, mi s-a facut o programare (confirmata atat prietenei mele, cat si mie personal, si care nu se face decat pentru participarea proprietarilor la incinerare individuala…CA DOAR NU IMI FACEAM PROGRAMARE SA RIDIC URNA!!!) si am primit ca rasplata doar un soc emotional din care nu imi voi reveni nici eu, nici prietenii mei care isi doreau sa o vada pentru ultima oara! Mai mult decat atat, pe data de 29 Iunie, cand am platit integral serviciile, chiar daca alaturi unui domn i se emitea factura si chitanta, mie nu mi-au dat decat o copie de comanda.

In 3 Iulie, am primit, doar in momentul in care mi-am pierdut rabdarea si calmul, factura si chitanta pe suma platita. Si acest detaliu ridica intrebari asupra corectitudinii oamenilor de acolo si ma duce cu gandul ca ar putea fi niste mici evazionisti.

Va spun sincer ca ii dau in judecata si le voi face plangeri si sesizari la toate organismele si la insitutiile abilitate. Consider ca moartea unui suflet apropiat si sentimentele pe care le au cei care s-au despartit de un adevarat prieten nu pot fi batjocorite de niste amatori care pe site-ul lor arata cum au ISO9001 /ISO14001 (standarde de control al calitatii) si care de fapt nu sunt in stare sa respecte o programare!!

Va spun ca individul care sustinea ca este patronul afacerii, in momentul in care m-a vazut sufocat de emotie si nervi, a inceput sa imi rada in nas cu cinism, fapt ce imi demonstreaza ca este un “adevarat manager” care stie sa isi respecte clientii aflati in momente mai mult decat delicate si dureroase pentru ei. Deci Raiul Animalelor este “iadul oamenilor” la Str. APUSULUI, Nr. 1, Sat CATELU, Comuna GLINA!

Astept si parerile voastre.

Sediul "Raiul Animalelor"

Eva, “fata mea”, s-a stins astazi si a plecat spre raiul cainilor…

Eva (Evita) 29.06.2000 - 29.06.2010

MISOGIN

Sunt gelos pe mine însumi

Sunt gelos pe Dumnezeu

Sunt rotit etern prin sfere

Ce se plimb? prin mister.

Sunt gelos pe o femeie

Sunt gelos pe un b?rbat

Fin privesc o lume-ntreag?…

Ce se na

? te din Adam.

Misogin foto Dan Podaru