Va spune ceva numele? Multora dintre voi, poate ca nu. Sa va povestesc ceva despre el. Am fost colegi la facultate. Era unul dintre acei colegi cu cativa ani mai in varsta decat restul studentilor din grupa. Poate din acest motiv nu am interactionat, la acel moment, foarte mult cu el. Nici acum nu tinem legatura, de ani buni nu mai stiu nimic despre el.
Sa revin…La sfarsitul anului 1995 (din cate imi aduc aminte) ne-am intalnit intamp lator
la secretariatul facultatii.
Colegial, l-am intrebat ce face. Mi-a spus ca e bine si ca incearca sa isi publice un roman pe care l-a scris, insa nu reuseste. Mi-a aratat manuscrisul, titlul romanului era “Casa lui David”. M-am gandit o secunda si pentru ca mama mea lucra pe vremea aceea la editura Humanitas, l-am rugat sa imi lase manuscrisul in ideea de a incerca sa il arat redactorilor de specialitate de la editura. M-am gandit: “Cine stie? poate il ajut!”
Am predat manuscrisul si dupa aproximativ o luna primesc un telefon de la mama care, cu o voce emotionata, imi transmite, din partea redactorului care citise manuscrisul, ca “l-am descoperit pe noul Marin Preda”. In scurt timp de la acel moment, romanul “Casa lui David” a fost publicat de editura Humanitas. In ziua in care am primit cartea cu dedicatie din partea colegului meu, am inceput sa o citesc si nu am lasat-o din mana pana cand nu am terminat-o. Este un roman electrizant si real. Spun real pentru ca este un roman autobiografic, in care Dumitru Nicodim isi povesteste tragica tinerete.
Va rog sa cautati romanul ! MERITA CITIT!
Astazi imi dau seama ca nu mai stiu nimic de Dumitru Nicodim si ca nu am mai vazut in librarii nici un roman scris de el. Daca vreunul dintre voi imi poate oferi detalii despre fostul meu coleg, il rog sa imi scrie.
ROMANUL CASA LUI DAVID
DEDICATIE PENTRU DAN
